Rugăciune, liste, telefoane, calcule, furnizori, întâlniri, pregătiri, lecții, caiete… așa începe de multe ori o tabără pentru cei care și-au asumat, într-un moment de nebunie parcă, responsabilitatea organizării. În antiteză totuși cu entuziasmul unui adolescent de la care încercăm să ne molipsim, povara aceasta parcă se ușurează. Rememorez cu drag clipele petrecute în această vară cu adolescenții în tabăra de la Someșu Rece. Plini de energie așteptau să ne demonstreze curaj, voință, putere, tinerețe! Citeam în ochii lor dorința de a trăi experiența vieții lor amestecată totuși cu teama de necunoscut. Nu știau la ce să se aștepte, dar ceva le spunea că va fi de neuitat.
Am pornit cu toții, de la mic la mare, cei peste 130 de participanți cu mult entuziasm și bucurie în această tabără. Noi instructorii cu multe idei și planuri încercând să le dăruim tot ce pregătisem mai bun și mai bine. Ei, cei mai mici, cu acea curiozitate inocentă încărcată de emoția întâlnirii, revederii, cunoașterii și strângerii de idei și gânduri pentru viața lor.
În cele 6 zile petrecute împreună am încercat să aprofundăm viața unui tânăr, care luat de Dumnezeu din sânul unei familii modeste, a fost pus căpetenie de oști și trimis la o luptă de o importanță crucială pentru poporul Israel. Ghedeon a arătat curaj, încredere în Domnul dar și ascultare și împlinire a fiecărui cuvânt pe care Domnul i-l spusese. Iar cum Dumnezeu vrea să-și facă mereu lucrarea prin cei tineri, îi va pregăti continuu pentru luptele ce îi așteaptă. Unul dintre instructori a primit câteva întrebări despre legământ. Întrebarea a dus rapid la organizarea unui lanț de întâlniri în grupuri restrânse dedicate întrebărilor pe acest subiect, pe lângă tot ce noi pregătisem pe această temă. Apoi un concurs de creat psalmi ne surprinde plăcut și scoate în evidență talanți deosebiți în rândul celor tineri. Nu mică ne-a fost mirarea când am văzut ce frumos pot scrie laude și rugăciuni Domnului nostru. Atelierele de creație, cântare și abilități ne spun cu tărie că Dumnezeu încă binecuvântează poporul nostru și Oastea Lui. Avem viitor încă și asta este o veste extraordinară, ne dă speranță că Dumnezeu încă privește cu îndurare către noi iar rugăciunile încă ne sunt ascultate. Însă nimic nu ne va scuti de datoria sfântă de a-I fi mereu supuși și de a lucra în ogorul Lui cel sfânt. Privim în ochii lor, a celor mai mici, cu dragoste și vedem parcă cum sufletele lor ne roagă să le hrănim. Ridicăm mâinile spre cer și ne vedem neputincioși. Dar Domnul ne șoptește așa cum a vorbit și lui Ghedeon:
„Fii curajos, viteazule!”
Îndrăznește în lumea aceasta mare, cu oștile păcatului numeroase, căci El ne va da biruință chiar dacă suntem puțini. Ne-am bucurat să slujim lui Dumnezeu împreună, să dărui entuziasm, dragoste și să ne așezăm înaintea Tatălui Ceresc și să vedem binecuvântare peste adolescenții atât din tabără dar și din tot poporul nostru. Am plecat de acolo cu gândul la nevoia deosebit de mare a slujirii lori, celor mai mici, la timpul de care au nevoie de a sta în părtășie cu noi, la îndrumare dar și înțelegere, iubire, apreciere și iertare pe care le caută cu tot dinadinsul. Voi lăsa versurile fratelui meu, Sergiu David, să spună mai mult despre stările frumoase petrecute preț de câteva zile înconjurați de munți dar acoperiți de pacea și liniștea lui Dumnezeu. Slăvit să fie Domnul pentru toate.
Ce har ne-a dat Lumina să-I fim iar robi umili,
cu jertfă plătind prețul, rodind să-I fim utili.
Ne-a ocrotit în noapte prin stâlp de foc ceresc
gonind umbrele negre a duhului lumesc..
-Lucru de robi netrebnici-,făcând ce sunt datori,
dar aspirând la țelul de-a fi biruitori.Ce-a fost victorie Doamne-i că Tu ne-ai fost temei,
că-n fruntea luptei fost-Ai ca și în urma ei.
Ce-ndrumători primit-am,ce demni frați făclieri,
noi ,Doamne,cei mai tineri,ce n-am fost vrednici ieri..
Cu câtă îndurare, atât ne-ai așteptat,
să Îți lucrăm ogorul,cu dor încredințat.
Pe ce inimi alese ne-ai pus să amprentăm
Glogota, ca și slava spre care ne-ndreptăm..
O,cât au fost a noastre, și cât au fost a Tale
și vorbe ca și fapte? Ce urme și ce cale..?
Doar vase suntem Doamne, ce poti să faci cu lutul?
De nu Îți suflai Duhul, ne-ar fi-nghițit păcatul..
Slăvit să fii prin toate, de toate-Ți mulțumim
că faci mai mult cât cerem, cât credem și gândim.
Noi te iubim Părinte, căci ne-ai iubit întâi,
și-Ți cerem peste Oaste să fii și să rămâi!
Pe toți câți cred în Tine fă-i harnici lucrători,
ca să-Ți privești recolta de sfinți biruitori.
